Opera Națională București

Cu o tradiție de peste 100 de ani în promovarea artei vocale, Opera Națională București, sub egida Ministerului Culturii, este recunoscută drept principalul loc de desfășurare a spectacolelor lirice din România.

La 1 aprilie 1921, la inițiativa ministrului Artelor, poetul Octavian Goga, societatea privată „Opera Română” a devenit o instituție de stat, stabilindu-și sediul la Teatrul Liric „Leon Popescu” și fiind condusă inițial de Scarlat Cocărăscu în calitate de director. oua instituție, Opera Română, și-a semnat certificatul cultural de naștere la 8 decembrie 1921, cu reprezentația de operă „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijată de George Enescu.

Opera Națională din București este o clădire emblematică a capitalei României, bucurându-se de statutul de monument istoric. Construcția a avut loc între anii 1950-1952, fiind inaugurată un an mai târziu. Proiectul a fost condus de o echipă multidisciplinară sub îndrumarea Prof. Arh. Octav Doicescu, care este autorul soluțiilor funcționale și arhitecturale.

Sala Mare a Operei este unică în București, fiind singura locație de spectacol care dispune de capacități tehnice și de spectacol remarcabile. Este recunoscută pentru frumusețea și eleganța sa, reprezentând o bijuterie în peisajul arhitectural local.

În cadrul Operei Naționale București, spațiile dedicate publicului includ Sala Mare, cea mai importantă sală de spectacole din București, având o capacitate de 915 locuri și găzduind principalele reprezentații ale instituției. De asemenea, Foaierul Galben, situat la etajul superior, servește ca sală de concerte sau pentru recitaluri, receptii, având o capacitate de aproximativ 130 de invitați. În plus, instituția dispune de două holuri de primire a publicului, situate la parter și etaj, care sunt utilizate și pentru expoziții.

După aproape jumătate de secol de la fondarea trupei de operă de către George Stephănescu, care a prezentat spectacole pe scena Teatrului Național, visul cultural al unei Opere Românești în capitală a devenit în cele din urmă realitate. Cu un entuziasm palpabil, în seara zilei de 8 decembrie 1921, cortina s-a ridicat pentru prima reprezentație a Operei din București, cu spectacolul “Lohengrin” de Richard Wagner, sub bagheta dirijorului George Enescu. Prin prezența sa la pupitrul dirijoral, Enescu a dorit să sublinieze sprijinul și contribuția sa semnificativă la crearea acelui moment istoric în cultura română. Prima repetiție de balet a avut loc pe 13 septembrie 1921, cu Romanoff și Dattelmann ca maeștri de coregrafie.

Generație după generație, Opera Națională București a scos la iveală valori remarcabile, a căror evoluție ilustrează deceniile care au urmat. Există într-adevăr o preluare de ștafetă care asigură unitatea istorică a artiștilor aparținând primei etape lirice românești.

De-a lungul timpului, scena Operei Naționale București a văzut apariția unor nume strălucitoare de cântăreți, dirijori, balerini, scenografi și regizori. Dintre soliștii de operă români care și-au pus amprenta și pe cele mai mari scene ale lumii, amintim doar câteva nume: Ludovic Spiess, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Victoria Bezetti. , David Ohanesian, Zenaida Pally, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagian, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea, ș.a.

În domeniul baletului, printre cele mai cunoscute nume se numără Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ștefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Marinel Ștefănescu, Ioan Tugearu, ș.a.

În zilele noastre, repertoriul Operei Naționale București include peste 40 de titluri semnificative, cuprinzând opere, balet și spectacole dedicate în mod special copiilor și momente artistice prezentate în foaier. Artiștii casei se bucură și de recunoaștere pe cele mai mari scene ale lumii, soprana Iulia Iasev debutând la sfârșitul lunii martie 2019 în rolul Floriei Tosca pe scena Operei Metropolitane.

Opera este spațiul de întâlnire pentru artiști caracterizați în primul rând prin performanță și virtuozitate. Pornind de la această premisă, viziunea managerială actuală își propune să imprime instituției o călătorie artistică de excepție, demnă de a fi pusă pe picior de egalitate cu cea a instituțiilor din străinătate cu tradiție îndelungată și realizări remarcabile.

Opera Națională București Website